Activități

Liceului Teoretic "George Coșbuc", ghidați de învățătoarea lor, dna Serbușca Oxana și reasponsabul pentru activități educaționale din cadrul proiectului Dna Bujor Viorica

Ediția a III a #Lunarului_de_Conștientizare_a_Sindromului_Down vine cu și mai multă formare, cunoaștere, sensibilizare, conștientizare. Vine cu multe învățăminte, meditație, exemple demne de urmat, comportamente de preluat…

Cum ajungem să determinăm schimbarea?

Mulți dintre noi, adesea, obișnuim să analizăm anumite comportamente durute, greșelile altora, și, tot atunci gândim cum am fi procedat noi. Parcă diferit, altfel. Ne-ar plăcea să se shimbe acea situație, acele comportamente discriminatorii, stereotipice.

Credem că te-ai „prins” deja. Schimbarea o determină fiecare dintre noi. Ea incepe cu noi și vine de la noi.

Elevii clasei a III-a „C” , din cadrul Liceului Teoretic „George Coșbuc”, ghidați de învățătoarea lor, dna Serbușca Oxana au pus în discuție acest subiect.

Mulțumim frumos!

#Lunarul_Constientizării_Sindromului_Down #Ediția_a_III

IPLT "Mihai Eminescu" elevii claselor a IV-a ghidați de Dna Cernei Daniela CDS și responsabil activități educaționale in cadrul proiectului Dna Galanton Diana

Blaise Pascal spunea: ” Vorbele bune nu costă mult. Nu afectează nici limba, nici buzele. Îi fac pe ceilalți să fie mai buni. De asemenea, ele produc imaginea asupra sufletelor oamenilor, și această imagine este cu adevărat frumoasă”.

Deschideți sufletele și mințile. Ascultați aceste gânduri de copii sincere și bune.

Pentru că și tu, și el, NOI toți putem fi buni și mai buni.

Mulțumim enorm, elevilor claselor a IV-a din cadrul IPLT „Mihai Eminescu”.

#Lunarul_de_conștientizare_a_sindromului_down #Ediția_a_III

Modulul I

Educația Incluzivă definită în Codul educației a Republicii Moldova ca fiind un proces educațional care răspunde diversitărții copiilor și cerințelor individuale de dezvoltare și oferă oportunitrăți și șanse egale de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare și educație de calitate în medii comune de învățare, rămâne a fi o prioritate în a răspunde tuturor nevoilor și necesităților copiilor.

Incluziunea începe de la recunoaşterea diferenţelor dintre elevi. Dezvoltarea abordărilor incluzive presupune intervenţii profunde în mai multe domenii, cele mai semnificative fiind: cadrul legal, serviciile de suport, mecanismele financiare de susţinere a educaţiei incluzive, curriculumul şcolar, schimbările la nivel de atitudini, dezvoltarea profesională a resurselor umane, precum şi parteneriate eficiente. Aceste aspecte sunt considerate elementele-cheie care asigură succesul unei incluziuni educaţionale.

Modulul I: „Generalități ale educației incluzive. Individualizarea procesului educațional”, structurat în patru subcapitole, predat sincron și asincron prin intermediul platformei Google Meet, a urmărit ca scop familiarizarea cadrelor didactice cu referire la subiectul educația incluzivă și dezvoltarea competențelor profesionale în scopul individualizării procesului educațional.

Obiectivele activității au fost:

Identificarea principalelor documente de politici naționale și internaționale, acte legislative, concepte, principii, dimensiuni, abordări privind educația incluzivă;
Formarea și dezvoltarea unei atitudini pozitive și comportament non-discriminatoriu, privind asigurarea dreptului la educație pentru toți copiii;
Familiarizarea cu principiile educației incluzive în mediul educațional și societate;
Argumentarea necesitatății individualizării instruirii în dezvoltarea elevilor cu CES;
Diferențierea conceptelor de adaptare curriculară și modificare curriculară;
Identificarea și exemplificarea de tipuri de adaptări psihopedagogice, ambientale, în materie de evaluare, echipament specializat;
Identificarea celor mai esențiali pași în respectarea și elaborarea unui curriculum modificat;
Elaborarea unei secvențe de modificări curriculare.

Reliefarea aspectelor cu referire la Educația Incluzivă, individualizarea procesului educațional servește drept un fundament în asigurarea unei educații de calitate tuturor copiilor, lucru confirmat și de către formabili în cadrul sesiunilor de informare. Formabilii au menționat că deși se vorbește foarte mult despre incluziune educațională, totuși simțeau o lipsă a clarității în acest sens. În acest context, marea majoritatea au exclamat că aceste subiecte abordate în cadrul primului modul au fost foarte relevante, bine structurate, în același timp au venit și ca răspuns promt la divergențele, temerile pe care le aveau cu referire la identificarea celor mai optime adaptări pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, temeri cu privire elaborarea curriculumului modificat pornind de la potențialul real de învățare a elevului.

Cadrele didactice pe parcursul întâlnirilor au manifestat foarte multă deschidere, atitudine, s-au implicat activ și cu interes evidențiind ponderea practică a subiectelor din cadrul acestui modul, or, nimeni până în acel moment n-au venit cu o clarificare, precizie în elaborarea corectă a argumentului curriculumului modificat, curriculumului nemijlocit, exemplificarea de adaptări în dependență de categoria CES a elevilor, etc.

Un subiect sensibil abordat în cadrul primului modul a vizat prejudecățile și stereotipurile existente în comunitatea educațională cu referire la educația incluzivă. Este înbucurător faptul că cadrele didactice, prectic în unison au identificat impactul acestora asupra comportamentelor atât în spațiul educațional, cât și în afara lui.

Cadrele didactice spun că acest program de formare este foarte binevenit și aduc mulțumirile de rigoare pentru inițiativa și obiectivul care se urmărește, întrucât foarte multe dintre obiectivele înaintate cu referire la individualizare se realizau din mers, iar prin intermediul acestora-primesc claritate și trasee bine conturate în realizarea cu succes a atribuțiilor în acest aspect.

Modulul II

Proiectarea didactică este o parte indispensabilă a procesului educațional care are ca scop atingerea unor finalități stabilite anterior și, totodată, ea este o condiție inerentă a realizării unei activități didactice eficiente. Modulul II: ,,Proiectarea procesului educațional din perspectiva incluziunii copilului
cu CES”, a fost structurat în patru subcapitole urmărind ca și scop: familiarizarea cadrelor didactice cu proiectarea didactică de lungă duartă, proiect pe unități de învățare și proiect de lecție.
În cadrul acestui modul ca și obiective s-au urmărit:
1. Identificarea etapelor proiectării didactice în contextul incluziunii copiilor cu CES;
2. Elaborarea recomandărilor în vederea realizării unei proiectări didactice eficiente pentru copilul cu CES;
3. Autoevaluarea privind competența de proiectare a cadrului didactic;
4. Identificarea elementelor componente ale PEI;
5. Conlucrarea cu CDS în vederea planificării și organizării activităților de asistare a elevului cu CES la lecție;
6. Familiarizarea cu factorii care marchează eficiența procesului educațional din perspectivă incluzivă.
Parcurgerea celui de-al doilea modul a permis cadrelor didactice să înțeleagă importanța și relevanța proiectării individualizate. Dacă până la cunoașterea acestor subiecte cadrele didactice realizau proiectarea pentru un anumit copil cu CES preluînd conținuturile din cadrul curriculumului general cu o clasă, două mai jos decât cea a elevului, atunci în urma prezentării conținutului teoretico-practic au specificat esența cunoașterii particularităților individuale ale elevului, potențialul real de învățare, stilul de învățare, dar și tipul de inteligență. În acest sens, cadrele didactice au înțeles că e foarte important că în elaborarea proiectării didactice individualizate esențial e să se axeze pe punctele forte ale copilului și necesitățile acestuia.
Formabilii în cadrul sesiunii de formare au menționat că deși din totdeauna au realizat o proiectare de lungă durată, un plan zilnic de lecție, totuși informațiile livrate din perspectiva individualizării au oferit acea claritate în elaborarea cu succes a acestor acte foarte importante în asigurarea atingerii de progrese a elevilor cu CES. Tot odată, ei menționează că un lucru foarte clar pentru ei rămâne a fi acel parteneriat de încredere cu CDS din instituție, mai ales în asistarea elevului cu CES la lecție.
Abordarea subcapitolului managementului clasei incluzive a scos în evidență foarte multe temeri din partea cadrelor didactice cu referire la aspectul organizatoric și a climatului favorabil de învățare într- o clasă în care se regăsesc doi și mai mulți elevi cu CES. Asistența elevului cu CES nu se realizează doar în CREI, ci și în cadrul lecțiilor unde aportul în atingerea de obiective îl au ambii dintre actanții educaționali: CD și CDS. Profesia de cadru didactic presupune foarte multe roluri care se cer a fi realizate
corect și eficient în asigurarea unui climat psihoemoțional și de învățare prielnic dezvoltării copilului, fapt pentru care cadrele didactice au venit cu aprecieri și mulțumiri în urma ce s-a punctat acele roluri specifice într-o clasă incluzivă. Ei spun că la acest capitol au avut dificultăți pentru că confundau faptul că o clasă incluzivă este neapărat clasa în care se regăsește minim un elev cu CES.
Exersarea colectivă în scopul modificării de conținuturi a facilitat dezvoltarea competențelor la acest aspect. Cu recunoștință afirmă c-au avut mare nevoie de claritate în elaborarea unui plan de lecție
unde să se reflecte și activitatea elevului cu CES, pentru că spun ei, se confunda faptul că elevul cu CES se revede mai mult în documentația CDS, mai puțin în cel a CD. Grup deschis, implicat și cooperant.

Modulul VII

Dezvoltarea este definită ca un ansamblu de schimbări complexe bio-psihosociale ale individului, ierarhizate în timp şi structurate pe vîrste. Vorbind despre domeniul de dezvoltare care este definit în literatura de specialitate ca parte din din complexitatea dezvoltării copilului cu caracteristici specifice, determinate de tipul de achiziții şi procese pe care le presupune, trebuie să menționăm că un lucru foarte important era să abordăm împreună cu cadrele didactice domeniile de dezvoltare ale copilului evidențiind caracteristicile necesare, tipurile de achiziții, dar în același timp să exemplificăm și subdomeniile dezvoltării copilului pentru a favoriza cunoașterea și înțelegerea particularităților de dezvoltare a copilului.

Modulul VII: ,,Evaluarea progresului școlar al elevilor cu cerințe educaționale speciale”, structurat în trei subcapitole, a pornit de la conceptul de dezvoltare ca și proces de schimbare în care cadrul didactic devine favorizează și contribuie la procesul de schimbare, în care copilul ajunge să stăpînească simţirea, mişcarea, gîndirea, limbajul şi interacţiunea cu semenii săi şi cu obiectele din mediul de viață, să achiziționeze cunoştințe, deprinderi şi comportamente noi de adaptare şi cunoaştere.

Obiectivele urmărite în cadrul modulului VII, au fost:

Cunoașterea și identificarea principalelor abordări privind domeniile de dezvoltare a copilului;
Planificarea, organizarea și realizarea evaluarii inițiale a dezvoltării copilului;
Cunoașterea tipurilor de evaluare pentru confirmarea categoriei CES a copilului referit către SAP;
Dezvoltarea abilităților de identificare a metodelor eficiente de evaluare a progresului şcolar al elevilor cu CES;
Identificarea oportunităților de încadrare a elevului cu CES în procesul de evaluare.

Evaluarea dezvoltării copilului ca și proces dinamic, holistic, continuu şi complex de determinare a particularităților individuale ale copilului pe domenii de dezvoltare, a capacității de învățare a acestuia şi de identificare a nivelului actual de dezvoltare şi a potențialului optim, presupune implicarea tuturor actanților educaționali, furnizori de informație cantitative și calitative, privind particularitățile de dezvoltare a copilului.

În acest scop, un accent deosebit s-a pus anume pe tipurile de evaluări, la ce nivel se realizează, ce presupune fiecare tip de evaluare, perioada de realizare, dar și cu ce se finalizează un anume tip de evaluare, astfel încât fiecare cadru didactic să primească claritate vis-a-vis de desfășurarea acestora. Menționăm faptul că, mare a fost uimirea pentru unele cadre didactice care au interacțiune directă cu elevul cu CES este membru al echipei CMI și participă activ la indentificarea nivelului actual de dezvoltare a elevului, a particularităților și potențialul de dezvoltare a acestuia.

Totodată, cadrele didactice în acest sens au fost familiarizate cu lista de evaluare inițială și procesul verbal al dezvoltării copilului, care sunt completate de către echipa CMI, fiecare dintre aceștia contribuiind la descrierea multiaspectuală a elevului supus evaluării inițiale.

Punerea în aplicare a oricărui demers evaluativ ține de alegerea corectă a metodelor și tehnicilor de evaluare a progresului școlar, astfel au fost prezentate, analizate, dar și exersate o multitudine de metode, tehnici în scopul evaluării rezultatelor școlare ale elevilor cu CES de către cadrul didactic la disciplină. Totodată, pentru o evaluare corectă a rezultatelor școlare ale elevilor cu CES au fost puse în discuție cerinețele specifice evaluării autentice, care sunt în totală concordanță cu principiile Educației Incluzive, bine ajustate la procesul integrat de formare-evaluare a competențelor și sunt apropiate de activitatea concretă a profesorului la clasă. Cadrele didactice au menționat că deși sunt obișnuiți foarte bine cu metodele tradiționale de evaluare și le utilizează în continuare, totuși în cazul elevilor cu CES utilizarea metodelor alternative și complementare de evaluare le permite evaluarea elevului cu CES din mai multe unghiuri de vedere, punînd în valoare elevul cu CES.

Educația își propune să abiliteze fiecare copil cu competențe necesare și suficiente pentru integrarea sa socială și valorificarea propriului potențial. Provocarea școlii contemporane este asigurarea calității procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe copil, încadrat în diversitate culturală, diversitate de individualități, diversitate de cerințe educaționale, fapt pentru care problematica evaluării ar trebui abordată pornind de la individualitatea și personalitatea copilului.

Modulul VIII

Evaluarea finală de certificare a performanței şcolare, inclusiv a elevilor cu CES, se realizează de către entitatea națională cu funcții de evaluare şi examinare (Agenția Națională pentru Curriculum şi Evaluare), care activează în baza unui regulament aprobat de Guvern (Codul Educației, art. 44, alin. (4).

În contextul documentelor de politici în domeniul educației incluzive, atestăm o serie de modificări în abordările privind organizarea procesului de evaluare finală şi certificare a performanței şcolare, oferind acestui proces un caracter flexibil, cu oportunități de individualizare.

Modulul VIII: „Evaluarea – instrument și necesitate în identificarea Progresului școlar al elevilor cu CES”, divizat în trei subcapitole, a avut ca scop familiarizarea cadrelor didactice cu necesitatea evaluării în identificarea progresului școlar al elevilor cu CES.

Obiectivele urmărite au fost:

Identificarea tehnologiilor de evaluare a progresului şcolar, în general, şi a celor cu CES, în particular conform actelor normative în vigoare;
Informarea și familiarizarea cu prevederile actelor normative privind procedurile specifice de organizare a evaluării finale şi certificare a elevilor cu CES la finele unui nivel de învăţămînt (primar, gimnazial);
Organizarea activității de încadrare a elevului cu CES în sesiunea de evaluare finală prin proceduri şi în condiţii specifice;
Elaborarea exemplelor de itemi specifici unei probe individualizate de evaluare finală pentru elevul cu CES;
Identificarea principiilor procesului de evaluare a progresului școlar în clasa incluzivă.

Subiectele abordate din cadrul modulului VIII au pornit în prim plan de la abordările tradiționale și tendințele actuale în organizarea evaluării finale și certificării elevilor cu dizabilități. Totodată, s-a pus în discuție algoritmul și pașii de încadrare a elevului cu CES în sesiunea de evaluare finală și certificarea acestuia.

Procesul de evaluare finală și certificare a elevilor cu CES se organizează tinându-se cont de categoria CES a elevului, dar și în conformitate cu planul educațional individualizat, lucruri discutate și analizate împreună cu formabilii. Prezentate, discutate și analizate foarte minuțios a fost și instrucțiunea privind procedurile specifice de examinare a elevilor cu CES, reglementările și condițiile specifice de evaluare finală și certificare a elevilor cu CES din instituțiile de învățământ general obligatoriu, care au studiat după un plan educațional individualizat în baza unui curriculum modificat.

În acest sens, fiecare condiție specifică în perioada de examinare a fost discutată și analizată în paralel, atât pentru elevii cu CES care au studiat disciplinele de studiu prin CG, cât și pentru elevii cu CES care au studiat disciplinele în baza CM.

Cadrele didactice au fost familiarizate cu faptul că modul de încadrare a elevilor cu CES în sesiunea de examene/evaluare finală se examinează şi se decide în şedința Consiliului profesoral al instituției de învățământ, iar întreg procesul de organizare a sesiunii de evaluare finală prin proceduri şi în condiții specifice întruneşte mai multe etape, care trebuie realizate consecutiv și în parteneriat.

Un lucru la fel de important, abordat în cadrul acestui modul, a ținut de elaborarea testului de evaluare finală, s-au pus în discuție tipologia de itemi ce poate fi utilizată, s-au exemplificat exemple de sarcini, itemi. În unison cadrele didactice au afirmat că în elaborarea unui test docimologic e esențial a respecta numărul de itemi conform Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, cât și modul de formare a acestora pornind de la potențialul copilului și curriculumul modificat după care a fost instruit elevul cu CES.

Evaluarea rezultatelor școlare ale copilului cu CES se realizează prin raportare la copil și prin raportare la curriculum.